EXCLUSIV | Povestea tinerei care a acuzat că trebuia să fie vândută traficanților de carne vie la un casting de film. ”România a rămas un paradis pentru traficanți, nu s-a schimbat nimic în 10 ani”

România este țara care de 30 de ani exportă cele mai mai multe persoane traficate în Uniunea Europeană. Cele mai multe dintre victime nu mai scapă din mâinile traficanților, iar cele care reușesc, rămân cu sechele pe viață și majoritatea vor să lase în trecut acest episod tragic din viața lor.

• În 2019, autoritățile au identificat 373 de victime ale traficanților de persoane, dintre care 180 erau minori, potrivit ultimului bilanț al Parchetului General.
• În 2020, Departamentul de stat al SUA a atras atenția că România nu îndeplinește standardele minime pentru eliminarea traficului de persoane și este în continuare una dintre principalele surse din Europa de unde vin victimele rețelelor de traficanți.
• În iunie 2021, Grupul de experţi pentru lupta împotriva traficului de fiinţe umane (GRETA) al Consiliului Europei a menționat în raport că România rămâne predominant o ţară de origine a victimelor traficului de fiinţe umane, iar Germania, Italia, Spania şi Regatul Unit sunt principalele ţări de destinaţie.
• În perioada 2016-2019, au fost identificare 2.613 victime. Trei din patru victime au fost femei şi jumătate copii, exploatarea sexuală rămânând cel mai comun scop al traficului de fiinţe umane, mai scrie în ultimul raport al GRECO.

Deși rapoartele consemnează unele progrese, România este în continuare o sursă primară de victime ale traficului în scopuri sexuale.

În 2010, povestea unei fete de 15 ani care spunea că doi producători de film au încercat să o abuzeze la un casting și intenționau să o plasa în traficul de carne vie, pentru că era virgină, a apărut în presă. După 10 ani de la ziua pe care încă o consideră printre cele mai oribile din viața ei, Andreea Bănuț (Boyer) mărturisește că vrea să spună prin ce a trecut când avea doar 15 ani pentru a ajuta alte fete să nu ajungă pe mâna traficanților de ființe umane.

”România este paradisul traficanților de carne vie”

Andreea spune că a înțeles că, pentru ce s-a întâmplat în 2010, nimic nu se mai poate schimba, iar cei pe care ea îi acuza atunci nu vor ajunge niciodată să fie puși sub acuzare, dar își dorește ca statul român să le protejeze pe fetele care ajung pe mâna traficanților de carne vie.

„Toate minorele și mamele tinere au nevoie de protecție din partea statului român. Sunt dezamagită să văd că în ultimii 10 ani nu s-a schimbat nimic în sistemul de justiție al României. România a devenit un paradis pentru toți care vin să se joace cu sufletul fetelor tinere, pentru toți traficanții. Nu pot să-mi imaginez cum va fi în viitor, când alte victime vor avea aceleași probleme”, spune tânăra.

Andreea are acum 25 de ani, lucrează în industria imobiliarelor și a avut câteva roluri în filme. Niciodată însă nu va putea să uite prin ce a trecut când avea 15 ani.

„Au rugat-o pe mama să mă lase singură cu ei”

Andreea avea 15 ani și locuia în Germania când s-a organizat castingul pentru un film. A venit la București, însoțită de mama sa, după ce a primit un contract și producătorii i-au spus că va fi pregătită, împreună cu alte fete, pentru a juca rolul principal într-un lungmetraj.

„Totul era foarte bine organizat. Aveau asistenți, totul părea absolut normal. Citisem anterior despre acei producători. Alături de mine mai erau încă două tinere, una dintre ele fiind tot minoră. Mama era alături de mine, însă au rugat-o să mă lase singură, pentru ca ei să poată lucra cu mine timp de două ore și să citim scriptul. Mama a acceptat și a zis că mă va aștepta în zonă”, povestește tânăra, pentru GÂNDUL.

Andreea consideră și acum acea zi ca fiind printre cele mai oribile din viața ei.

”Atunci a început teroarea”

Repetiția a avut loc în Sectorul 3, într-o cameră de tip studio dintr-o clădire mare, de sticlă, își amintește Andreea Boyer. Alături de fete erau producătoarea de film și regizorul.

Atunci a început teroarea, la scurt timp după ce mama a plecat. Femeia, care era producător de film, a început să mă mângâie dezbrăcată. Apoi și el, regizorul, a început să mă atingă pe tot corpul în timp ce se dezbrăcase. Apoi femeia m-a dus într-o altă cameră și a închis ușa cu cheia. La scurt timp a venit și el și a început să aibă relații sexuale cu celelalte două fete. După ce s-a terminat actualul sexual cu celelalte două fete, cărora le dăduse să bea alcool, femeia și-a deschis laptopul și au deschis o platformă video, și acolo au început să discute cu un bărbat cu ochelari de soare, care le oferea bani pentru mine, pentru că eram virgină. Scopul lor era să plaseze cât mai multe virgine, asta era condiția, pentru că erau vândute cel mai scump, spune Andreea Boyer.

Tânăra susține că cei doi voiau să o plaseze în rețelele de carne vie din străinătate pentru că era virgină.

„Virginitatea era o condiție pentru ei. Știam că vor să mă vândă. Îmi amintesc că stabileau cu bărbatul acela un preț, râdeau și spuneau cât ar putea lua pe mine. Din discuția aceea a lor am înțeles că bărbatul le-ar finanța proiectele pentru film în schimbul fetelor virgine”, mai spune aceasta.

”Nu știam ce să fac. Mă simțeam bolnavă și mă rugam la Dumnezeu să mă salveze. Cea care m-a salvat a fost mama, care a văzut că nu-i răspund la telefon și a sunat la poliție. Atunci m-a luat afară, iar producătoarea a alergat după noi îmbrăcată într-un halat și a aruncat cu banii spre noi ca să tăcem și să luăm banii”, spune Andreea.

De acolo, au plecat direct la Poliție, unde au reclamat tot ce s-a întâmplat.

”Eram sub stare de șoc, mama a scris declarația, pentru că eram și minoră. Tremuram, îmi era foame și am petrecut toată noaptea acolo. Și producătorii au mers să dea declarații. Îmi amintesc că țipau și spuneau că eu mint”, mai spune Andreea Boyer.

În decembrie 2010, anchetatorii au deschis un dosar penal pentru corupție sexuală. Trei luni mai târziu, acuzațiile ei nu au putut fi probate și dosarul a fost clasat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 3.

Nicio persoană nu a fost pusă sub acuzare pentru faptele reclamate, dar regizorul și producătorul au fost amendați cu 300 de lei, ca sancțiune administrativă, au declarat pentru GÂNDU.RO oficiali din Parchet.

În 2019, raportul Departamentului de Stat al SUA privind traficul de persoane a retrogradat România și a inclus-o în Nivelul 2 a Listei de monitorizare.

• Guvernul nu a avansat. Autorităţile au identificat un număr considerabil mai mic de victime, continuând declinul multianual al acestor eforturi.
• Corupţia endemică şi presupusa complicitate la infracţiuni de trafic de persoane au continuat nepedepsite, în special în cazul funcţionarilor publici care exploatau minore aflate în centre de plasament de stat.
• Judecătorii nu au beneficiat de pregătire specializată pentru cazurile de trafic de persoane şi lucrul cu victimele, ceea ce a avut efecte negative asupra protecţiei martorilor, returnării victimelor şi condamnării traficanţilor.
• Insuficienta finanţare de către guvern a serviciilor de asistenţă şi protecţie a continuat să fie o problemă, lăsând majoritatea victimelor neprotejate, predispuse la noi traume şi vulnerabile la noi acte de trafic de persoane.

Un an mai târziu, în iunie 2021, și Grupul de experţi pentru lupta împotriva traficului de fiinţe umane (GRETA) al Consiliului Europei a consemnat că România rămâne predominant o ţară de origine a victimelor traficului de fiinţe umane, iar Germania, Italia, Spania şi Regatul Unit au fost principalele ţări de destinaţie.

Un număr semnificativ de sentinţe pentru traficanții de ființe umane sunt date cu suspendare, iar utilizarea recunoaşterii vinovăţiei pentru a obţine o condamnare diminuată sau alte înţelegeri similare le permit multor infractori să primească pedepse reduse.

GRETA consideră că procedura de recunoaştere a vinovăţiei pentru reducerea pedepsei trebuie utilizată numai în mod excepţional în cazurile de trafic de fiinţe umane şi că instanţele trebuie să se asigure că infracţiunile comise duc la pedepse proporţionale şi disuasive.

România este îndemnată să se asigure că infracţiunile de trafic de fiinţe umane duc la pedepse eficiente şi disuasive şi că victimele traficului au acces la compensaţii.

Citește și:

EXCLUSIV. Mărturiile tulburătoare ale olimpicei vândute traficanților de carne vie: „Polițistul mi-a zis să-l las în pace cu poveștile mele. I-am spus că am o bilă în cap. Mi-a zis că sunt drogată și să plec” (ep. 2)